inert dex - definiţie, sinonime, conjugare

inert

[Sinonime]
INÉRT, -Ă, inerţi, -te, adj. 1. Nemişcat, fără viată, neînsufleţit. ♦ Inactiv din fire, lipsit de vigoare, de vioiciune, moale, molâu. 2. (Fiz.; despre corpuri) Care are inerţie; (despre masa corpurilor) care se referă la inerţie. 3. (Chim.; despre elemente sau substanţe) Lipsit de reactivitate faţă de alte elemente sau alte substanţe. – Din fr. inerte, lat. iners, -tis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INÉR//T ~tă (~ţi, ~te) 1) Care nu are mişcare proprie; fără mişcare proprie. 2) fig. Care nu reacţionează la factorii din jur; lipsit de vigoare şi de energie; molatic; molâu. 3) chim. (despre substanţe) Care nu reacţionează la contactul cu alte substanţe; lipsit de reactivitate. /<fr. inerte, lat. iners, ~tis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INÉRT, -Ă adj. 1. Nemişcat, neînsufleţit, mort. ♦ Moale, moliu, lipsit de energie. 2. (Fiz.) Cu inerţie; referitor la inerţie. ♦ (Chim.) Lipsit de reactivitate faţă de alte substanţe. [< fr., it. inerte, cf. lat. iners].
(Dicţionar de neologisme)

INÉRT, -Ă adj. 1. nemişcat, neînsufleţit, mort. ♢ moale, molâu, lipsit de vigoare. 2. (fiz.) cu inerţie; referitor la inerţie. 3. (chim.; despre elemente, substanţe) lipsit de reactivitate faţă de alte substanţe. (< fr. inerte, lat. iners)
(Marele dicţionar de neologisme)

inért adj. m., pl. inérţi; f. sg. inértă, pl. inérte
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
INÉRT adj. 1. v. mort. 2. anchilozat, înţepenit, ţeapăn. (Are o mână ~.) 3. (CHIM.) inactiv. (Substanţă ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in ine iner

Cuvinte se termină cu literele: rt ert nert