infantil

INFANTÍL, -Ă, infantili, -e, adj. De copii, pentru copii, referitor la copii, al copiilor. ♢ Paralizie infantilă = poliomielită. ♢ Fig. Copilăresc, pueril, neserios. – Din fr. infantile, lat. infantilis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INFANTÍL ~ă (~i, ~e) 1) Care este caracteristic pentru copii (în ceea ce priveşte nivelul intelectual şi afectiv); propriu copiilor; copilăresc; pueril. 2) Care ţine de prima copilărie. Boală ~ă. 3) fig. (despre oameni maturi) Care manifestă lipsă de maturitate; copilăros; pueril; naiv. /<fr. infantile, lat. infantilis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INFANTÍL, -Ă adj. 1. De (pentru) copii, al copiilor. ♢ (Med.) Paralizie infantilă = poliomielită. 2. (Fig.) Copilăresc, pueril; neserios. [< fr., it. infantile, cf. lat. infans – copil].
(Dicţionar de neologisme)

INFANTÍL, -Ă adj. 1. de copii, al copiilor. o paralizie ~ă = poliomielită. 2. (fig.) copilăresc, pueril; neserios. (< fr. infantile, lat. infantilis)
(Marele dicţionar de neologisme)

infantíl adj. m., pl. infantíli; f. sg. infantílă, pl. infantíle
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
INFANTÍL adj. 1. v. copilăresc. 2. copilăresc, naiv, pueril. (Ce sunt gesturile astea ~?)
(Dicţionar de sinonime)