INFECTÁ, infectez, vb. I. 1. Refl. A contracta o infecţie (1), a face o infecţie, a se umple cu substanţe sau germeni vătămători. 2. Tranz. A transmite microbi, a răspândi substanţe vătămătoare etc.; a contamina. ♦ Fig. A corupe, a strica moraliceşte. – Din fr. infecter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
INFECTÁT, -Ă, infectaţi, -te, adj. Care prezintă infecţie (1); care este contaminat cu substanţe sau germeni vătămători. – V. infecta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A INFECT//Á ~éz tranz. 1) A face să se infecteze; a molipsi; a contagia; a umple; a contamina. 2) fig. ( limba, vorbirea, obiceiurile etc.) A invada cu elemente străine sau incorecte. /<fr. infecter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE INFECT//Á mă ~éz intranz. 1) A se îmbolnăvi venind în contact cu o sursă de infecţie; a contracta o infecţie; a se molipsi; a se contagia; a se contamina. 2) fig. A decădea din punct de vedere moral; a duce o viaţă de plăceri uşoare; a trăi în desfrâu; a se destrăbăla; a se desfrâna; a se deprava; a se strica. /<fr. infecter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
INFECTÁ vb. I. 1. refl. A face o infecţie. 2. tr. A contamina, a umple (o regiune, aerul etc.) cu substanţe sau cu germeni vătămători. [< fr. infecter].
(Dicţionar de neologisme)
INFECTÁ vb. I. refl. a face o infecţie. II. tr. a contamina (o regiune, aerul etc.) cu substanţe toxice, radioactive ori cu microbi patogeni. ♢ (fig.) a corupe, a strica din punct de vedere moral. (< fr. infecter)
(Marele dicţionar de neologisme)
infectá vb., ind. prez. 1 sg. infectéz, 3 sg. şi pl. infecteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
INFECTÁ vb. v. molipsi.
(Dicţionar de sinonime)
INFECTÁT adj. v. molipsit.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A infecta ≠ a dezinfecta
(Dicţionar de antonime)
A se infecta ≠ a se dezinfecta
(Dicţionar de antonime)
Infectat ≠ dezinfectat
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
INFECTÁT, -Ă, infectaţi, -te, adj. Care prezintă infecţie (1); care este contaminat cu substanţe sau germeni vătămători. – V. infecta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE INFECT//Á mă ~éz intranz. 1) A se îmbolnăvi venind în contact cu o sursă de infecţie; a contracta o infecţie; a se molipsi; a se contagia; a se contamina. 2) fig. A decădea din punct de vedere moral; a duce o viaţă de plăceri uşoare; a trăi în desfrâu; a se destrăbăla; a se desfrâna; a se deprava; a se strica. /<fr. infecter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
INFECTÁ vb. I. 1. refl. A face o infecţie. 2. tr. A contamina, a umple (o regiune, aerul etc.) cu substanţe sau cu germeni vătămători. [< fr. infecter].
(Dicţionar de neologisme)
INFECTÁ vb. I. refl. a face o infecţie. II. tr. a contamina (o regiune, aerul etc.) cu substanţe toxice, radioactive ori cu microbi patogeni. ♢ (fig.) a corupe, a strica din punct de vedere moral. (< fr. infecter)
(Marele dicţionar de neologisme)
infectá vb., ind. prez. 1 sg. infectéz, 3 sg. şi pl. infecteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
INFECTÁ vb. v. molipsi.
(Dicţionar de sinonime)
INFECTÁT adj. v. molipsit.
(Dicţionar de sinonime)
Antonime:
A infecta ≠ a dezinfecta
(Dicţionar de antonime)
A se infecta ≠ a se dezinfecta
(Dicţionar de antonime)
Infectat ≠ dezinfectat
(Dicţionar de antonime)