inferență dex - definiţie, sinonime, conjugare

inferență

INFERÉNŢĂ, inferenţe, s.f. Operaţie logică de trecere de la un enunţ la altul şi în care ultimul enunţ este dedus din primul. – Din fr. inférence.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INFERÉNŢĂ s.f. Operaţie logică de derivare a unui enunţ din altul, prin care se admite o judecată (al cărei adevăr nu este verificat direct) în virtutea unei legături a ei cu alte judecăţi considerate ca adevărate. [< fr. inférence, cf. lat. inferre – a duce].
(Dicţionar de neologisme)

INFERÉNŢĂ s. f. operaţie logică de derivare a unui enunţ din altul, prin care se admite o judecată în virtutea unei legături a ei cu alte judecăţi considerate ca adevărate. (< fr. inférence)
(Marele dicţionar de neologisme)

inferénţă s. f., g.-d. art. inferénţei; pl. inferénţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: in inf infe infer infere

Cuvinte se termină cu literele: ta nta enta renta erenta