influențare dex - definiţie, sinonime, conjugare
INFLUENŢÁ, influenţez, vb. I. Tranz. şi intranz. A exercita o influenţă asupra unei fiinţe sau a unui lucru; a înrâuri. ♢ Refl. recipr. Două forţe care se influenţează reciproc. – Din fr. influencer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INFLUENŢÁRE, influenţări, s.f. Acţiunea de a influenţa şi rezultatul ei. – V. influenţa.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A SE INFLUENŢ//Á pers. 3 se ~eáză intranz. A fi în influenţă (unul cu altul). /<fr. influencer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A INFLUENŢ//Á ~éz 1. tranz. (fiinţe, lucruri) A supune unei influenţe; a modifica printr-o influenţă; a înrâuri. 2. intranz. A avea influenţă. [Sil. in-flu-en-] /<fr. influencer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INFLUENŢÁ vb. I. tr., intr. A exercita o influenţă (asupra cuiva sau a ceva); a înrâuri. [< fr. influencer, it. influenzare].
(Dicţionar de neologisme)

INFLUENŢÁRE s.f. Acţiunea de a influenţa. [< influenţa].
(Dicţionar de neologisme)

INFLUENŢÁ vb. tr., intr. a exercita o influenţă; a înrâuri. (< fr. influencer)
(Marele dicţionar de neologisme)

influenţá vb., ind. prez. 1 sg. influenţéz, 3 sg. şi pl. influenţeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

influenţáre s. f., pl. influenţări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ELECTRIZARE PRIN INFLUÉNŢĂ s. (FIZ.) inducţie electrostatică.
(Dicţionar de sinonime)

INFLUENŢÁ vb. a înrâuri. (A ~ mişcarea simbolistă.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inf infl influ influe

Cuvinte se termină cu literele: re are tare ntare entare