inimuță

INIMÚŢĂ, inimuţe, s.f. (Rar) Inimioară. – Inimă + suf. -uţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

inimúţă s. f., g.-d. art. inimúţei; pl. inimúţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Sinonime:
INIMÚŢĂ s. v. inimioară.
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: in ini inim inimu inimut

Cuvinte se termină cu literele: ta uta muta imuta nimuta