INOVÁ, inovez, vb. I. Intranz. A face o schimbare, a introduce o noutate într-un domeniu, într-un sistem etc.; a înnoi. ♦ A introduce, a adopta, a propaga o inovaţie. – Din fr. innover, lat. innovare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
INOVÁRE, inovări, s.f. Acţiunea de a inova şi rezultatul ei; înnoire, inovaţie. – V. inova.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A INOV//Á ~éz 1. tranz. (domenii de activitate, sisteme tehnice) A supune unei inovaţii. 2. intranz. A face inovaţii într-un anumit domeniu de activitate. /<fr. innover, lat. innovare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
INOVÁ vb. I. intr. A face o schimbare, a introduce o noutate într-un domeniu, într-un sistem etc.; a introduce, a adopta, a propaga o inovaţie. [< fr. innover, it. innovare].
(Dicţionar de neologisme)
INOVÁ vb. I. intr. a face o inovaţie. II. tr. a introduce o noutate într-un domeniu, sistem etc. (< fr. innover, lat. innovare)
(Marele dicţionar de neologisme)
inová vb., ind. prez. 1 sg. inovéz, 3 sg. şi pl. inoveáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
inováre s. f., g.-d. art. inovării; pl. inovări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
INOVÁ vb. a înnoi.
(Dicţionar de sinonime)
INOVÁRE s. inovaţie, înnoire.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
INOVÁRE, inovări, s.f. Acţiunea de a inova şi rezultatul ei; înnoire, inovaţie. – V. inova.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
INOVÁ vb. I. intr. A face o schimbare, a introduce o noutate într-un domeniu, într-un sistem etc.; a introduce, a adopta, a propaga o inovaţie. [< fr. innover, it. innovare].
(Dicţionar de neologisme)
INOVÁ vb. I. intr. a face o inovaţie. II. tr. a introduce o noutate într-un domeniu, sistem etc. (< fr. innover, lat. innovare)
(Marele dicţionar de neologisme)
inová vb., ind. prez. 1 sg. inovéz, 3 sg. şi pl. inoveáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
inováre s. f., g.-d. art. inovării; pl. inovări
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
INOVÁ vb. a înnoi.
(Dicţionar de sinonime)
INOVÁRE s. inovaţie, înnoire.
(Dicţionar de sinonime)