INSERÁ, inserez, vb. I. Tranz. 1. A introduce, a adăuga, a include un adaos într-un text, într-un şir de numere, într-un tabel etc.; a introduce o informaţie într-un ziar. 2. A fixa, a aşeza o piesă într-un locaş din interiorul altei piese sau între alte două piese. 3. (Tehn.) A introduce un material în masa altui material. – Din fr. insérer, lat. inserare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÎNSERÁ, înserez, vb. I. 1. Intranz. şi refl. impers. (La pers. 3) A se face seară, a amurgi. ♢ Loc. adv. Pe (sau la) înserat (sau înserate) = în amurg. 2. Intranz. A rămâne undeva până seara, a-l surprinde pe cineva seara undeva. – În + seară.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A INSER//Á ~éz tranz. 1) (elemente suplimentare) A introduce într-un text, într-un tabel sau într-un sir de numere ca parte integrantă. 2) (materiale scrise) A include în sumar. 3) tehn. (materiale textile sau metalice) A introduce în masa unui alt material. /<fr. insérer, lat. inserere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A ÎNSER//Á ~éz intranz. (despre persoane) A rămâne (undeva) până la venirea serii. /în + seară
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE ÎNSER//Á pers. 3 se ~eáză intranz. A se face seară; a amurgi. /în + seară
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
INSERÁ vb. I. tr. 1. A introduce, a adăuga ceva într-un text, într-un şir de numere etc.; a introduce un anunţ într-un ziar. ♦ A introduce un material în masa altui material. 2. A aşeza, a dispune. [< fr. insérer, lat. inserare].
(Dicţionar de neologisme)
INSERÁ vb. tr. 1. a introduce, a include ca adaos într-un text, într-un şir de numere, ca informaţie într-un ziar sau ca material în masa altui material. 2. (tehn.) a fixa o piesă într-un locaş din interiorul altei piese. (< fr. insérer, lat. inserare)
(Marele dicţionar de neologisme)
inserá vb., ind. prez. 1 sg. inseréz, 3 sg. şi pl. insereáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
înserá (a se face seară) vb., ind. prez. 3 sg. însereáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
INSERÁ vb. (livr.) a implanta. (A ~ un adaos într-un text.)
(Dicţionar de sinonime)
ÎNSERÁ vb. a amurgi, a se întuneca, a scăpăta, (pop.) a (se) înmurgi, (înv. şi reg.) a murgi. (S-a ~ peste câmpii.)
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
ÎNSERÁ, înserez, vb. I. 1. Intranz. şi refl. impers. (La pers. 3) A se face seară, a amurgi. ♢ Loc. adv. Pe (sau la) înserat (sau înserate) = în amurg. 2. Intranz. A rămâne undeva până seara, a-l surprinde pe cineva seara undeva. – În + seară.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A ÎNSER//Á ~éz intranz. (despre persoane) A rămâne (undeva) până la venirea serii. /în + seară
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
A SE ÎNSER//Á pers. 3 se ~eáză intranz. A se face seară; a amurgi. /în + seară
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
INSERÁ vb. I. tr. 1. A introduce, a adăuga ceva într-un text, într-un şir de numere etc.; a introduce un anunţ într-un ziar. ♦ A introduce un material în masa altui material. 2. A aşeza, a dispune. [< fr. insérer, lat. inserare].
(Dicţionar de neologisme)
INSERÁ vb. tr. 1. a introduce, a include ca adaos într-un text, într-un şir de numere, ca informaţie într-un ziar sau ca material în masa altui material. 2. (tehn.) a fixa o piesă într-un locaş din interiorul altei piese. (< fr. insérer, lat. inserare)
(Marele dicţionar de neologisme)
inserá vb., ind. prez. 1 sg. inseréz, 3 sg. şi pl. insereáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
înserá (a se face seară) vb., ind. prez. 3 sg. însereáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
INSERÁ vb. (livr.) a implanta. (A ~ un adaos într-un text.)
(Dicţionar de sinonime)
ÎNSERÁ vb. a amurgi, a se întuneca, a scăpăta, (pop.) a (se) înmurgi, (înv. şi reg.) a murgi. (S-a ~ peste câmpii.)
(Dicţionar de sinonime)