insignă

INSÍGNĂ, insigne, s.f. Mic obiect, de diverse forme, purtat pe piept sau la şapcă, la bască etc. şi care indică, prin imagini simbolice sau indicaţii grafice, apartenenţa cuiva la o organizaţie, la un club etc. – Din fr. insigne, lat. insigne.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INSÍGN//Ă ~e f. Obiect mic, de diferite forme, cu indicaţii grafice sau cu imagini simbolice, purtat ca marcă a unei distincţii sau ca semn distinctiv de membrii unui grup, unei grupări sau organizaţii. /<fr. insigne
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INSÍGNĂ s.f. Obiect mic, cu o imagine-simbol imprimată sau gravată pe el, care arată că cel care îl poartă este membrul unei asociaţii, al unei organizaţii etc. [< fr. insigne].
(Dicţionar de neologisme)

INSÍGNĂ s. f. obiect mic, cu o imagine-simbol imprimată sau gravată pe el, care arată apartenenţa la o asociaţie, organizaţie. (< fr., lat. insigne)
(Marele dicţionar de neologisme)

insígnă s. f., g.-d. art. insígnei; pl. insígne
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
INSÍGNĂ s. însemn, (înv.) marcă, semn.
(Dicţionar de sinonime)