insignifianță dex - definiţie, sinonime, conjugare
INSIGNIFIÁNT, -Ă, insignifianţi, -te, adj. (Livr.) Care nu înseamnă nimic, fără însemnătate; neînsemnat, neimportant. [Pr.: -fi-ant] – Din fr. insignifiant.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INSIGNIFIÁNŢĂ, insignifianţe, s.f. (Livr.) Lipsă de însemnătate. [Pr.: -fi-an-. Var.: insignifiénţă s.f.] – Din fr. insignifiance.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INSIGNIFIÁN//T ~tă (~ţi, ~te) 1) Care nu este semnificativ; lipsit de însemnătate; nesemnificativ. 2) Care nu prezintă nici un interes; lipsit de originalitate. Tip ~. [Sil. -sig-ni-fi-ant] /<fr. insignifiant
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INSIGNIFIÁNT, -Ă adj. Neînsemnat; care nu înseamnă nimic. [Pron. -sig-ni-fiant. / < fr. insignifiant].
(Dicţionar de neologisme)

INSIGNIFIÁNŢĂ s.f. Neînsemnătate. [Pron. -fi-a-, var. insignifienţă s.f. / < fr. insignifiance].
(Dicţionar de neologisme)

INSIGNIFIÁNT, -Ă adj. care nu înseamnă nimic; neînsemnat. (< fr. insignifiant)
(Marele dicţionar de neologisme)

INSIGNIFIÁNŢĂ s. f. lipsă de însemnătate; mediocritate. (< fr. insignifiance)
(Marele dicţionar de neologisme)

insignifiánt adj. m. (sil. -fi-ant), pl. insignifiánţi; f. sg. insignifiántă, pl. insignifiánte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

insignifiánţă s. f. (sil. -fi-an-), g.-d. art. insignifiánţei; pl. insignifiánţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
INSIGNIFIÁNT adj. v. mărunt, neimportant, neînsemnat, oarecare.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in ins insi insig insign

Cuvinte se termină cu literele: ta nta anta ianta fianta