instauratoare

INSTAURATÓR, -OÁRE, instauratori, -oare, s.m. şi f. Întemeietor, fondator, ctitor. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. instaurateur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INSTAURATÓR, -OÁRE s.m. şi f. Întemeietor, fondator. [Pron. -sta-u-. / < fr. instaurateur].
(Dicţionar de neologisme)

INSTAURATÓR, -OÁRE s. m. f. fondator, ctitor. (< fr. instaurateur, lat. instaurator)
(Marele dicţionar de neologisme)

instauratór s. m., pl. instauratóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

instauratoáre s. f., pl. instauratoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)