instrumenta dex - definiţie, sinonime, conjugare

instrumenta

[Conjugare] [Sinonime]
INSTRUMENTÁ, instrumentez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A aranja o bucată muzicală pe (grupuri de) instrumente. ♦ (Impr.) A executa o bucată muzicală la unul sau la mai multe instrumente. 2. A efectua o instrumentaţie (3). – Din fr. instrumenter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A INSTRUMENT//Á ~éz 1. tranz. 1) (piese muzicale) A aranja pe grupuri de instrumente, pentru a putea fi executat de orchestră; a orchestra. 2) (unelte, piese) A scoate cu ajutorul unor dispozitive speciale dintr-o mină sau dintr-o sondă. 2. intranz. A elabora contracte, procese-verbale şi alte acte publice. /<fr. instrumenter
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INSTRUMENTÁ vb. I. 1. intr. A întocmi contracte, procese-verbale şi alte acte publice. 2. tr. (Rar) A aranja o bucată muzicală pe grupuri de instrumente. 3. A face instrumentaţia (2) unei piese rămase într-un puţ de petrol. [< fr. instrumenter].
(Dicţionar de neologisme)

INSTRUMENTÁ vb. I. intr. a întocmi contracte, procese-verbale şi alte acte publice. II. tr. 1. a aranja o bucată muzicală pe grupuri de instrumente. 2. a efectua o instrumentaţie (1). 3. a manipula. (< fr. instrumenter)
(Marele dicţionar de neologisme)

instrumentá vb., ind. prez. 1 sg. instrumentéz, 3 sg. şi pl. instrumenteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
INSTRUMENTÁ vb. v. orchestra.
(Dicţionar de sinonime)

INSTRUMENTÁ vb. v. ancheta, cerceta, instrui.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in ins inst instr instru

Cuvinte se termină cu literele: ta nta enta menta umenta