insurecție dex - definiţie, sinonime, conjugare

insurecție

INSURÉCŢIE, insurecţii, s.f. Formă de luptă deschisă, organizată şi armată dusă împotriva unui regim, a unei autorităţi sau pentru îndepărtarea unor armate ocupante. – Din fr. insurrection, lat. insurrectio.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INSURÉCŢI//E ~i f. Formă de luptă armată organizată, având ca scop răsturnarea unui regim politic sau izgonirea unei armate ocupante. [G.-D. insurecţiei] /<fr. insurrection, lat. insurrectio, ~onis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INSURÉCŢIE s.f. Formă de luptă armată, organizată, a forţelor patriotice, revoluţionare, având ca scop înlăturarea unui regim politic sau izgonirea de pe teritoriul naţional a unei armate ocupante. [Gen. -iei. / cf. fr. insurrection].
(Dicţionar de neologisme)

INSURÉCŢIE s. f. formă de luptă armată organizată, de obicei a forţelor sociale progresiste, patriotice, revoluţionare, cu participarea maselor populare sau a unei părţi a lor, împotriva unui regim politic reacţionar, sau pentru izgonirea de pe teritoriul naţional a unei armate ocupante; insurgenţă. (< fr. insurrection, lat. insurrectio)
(Marele dicţionar de neologisme)

insurécţie s. f. (sil. -ţi-e), art. insurécţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. insurécţiei; pl. insurécţii, art. insurécţiile (sil. -ţi-i-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: in ins insu insur insure

Cuvinte se termină cu literele: ie tie ctie ectie rectie