integra dex - definiţie, sinonime, conjugare
INTEGRÁ, integrez, vb. I 1. Tranz. şi refl. A (se) include, a (se) îngloba, a (se) încorpora, a (se) armoniza într-un tot. 2. Tranz. (Mat.) A calcula dintr-o funcţie dată altă funcţie a cărei derivată este funcţia dată. ♦ A calcula soluţia unei ecuaţii diferenţiale sau a unei ecuaţii cu derivate parţiale. – Din fr. intégrer, lat. integrare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

PÂINIŞOÁRĂ, pâinişoare, s.f. 1. Diminutiv al lui pâine (1); pâinică, pâiniţă. 2. Ciupercă comestibilă, de culoare roşie-violacee, care creşte prin pădurile de stejar şi de fag (Russula lepida). ♦ Nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile şi necomestibile. – Pâine + suf. -işoară.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INTÉGRU, -Ă, integri, -e, adj. Cinstit, onest, corect; incoruptibil. – Din fr. intègre.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A INTEGR//Á ~éz tranz. 1) A face să se integreze; a încorpora. 2) mat. (funcţii) A supune unui calcul integral. [Sil. -te-gra] /<fr. intégrer, lat. integrare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE INTEGR//Á mă ~éz intranz. A intra într-un ansamblu ca parte integrantă; a se uni cu alte elemente formând un corp integral; a se încorpora. [Sil. -te-gra] /<fr. intégrer, lat. integrare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

PÂINIŞOÁR//Ă ~e f. (diminutiv de la pâine) Ciupercă comestibilă, de culoare roşie-violacee, care creşte prin păduri de fag şi de stejar. /pâine + suf. ~işoară
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INTÉGR//U ~ă (~i, ~e) Care este corect şi de bună credinţă; onest; cinstit. [Sil. -te-gru] /<fr. intégre, lat. integer, ~igris
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INTEGRÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) introduce; a (se) include într-un tot. 2. tr. (Mat.) A găsi integrala unei cantităţi diferenţiale. [< fr. intégrer, it., lat. integrare].
(Dicţionar de neologisme)

INTÉGRU, -Ă adj. Cinstit, virtuos, cumpătat, onest; incoruptibil. [< cf. fr. intègre, cf. lat. integer].
(Dicţionar de neologisme)

INTEGRÁ vb. I. tr., refl. a (se) introduce; a (se) include; a (se) îngloba într-un tot. II. tr. (mat.) a calcula integrala unei cantităţi diferenţiale. (< fr. /síntégrer, lat. integrare)
(Marele dicţionar de neologisme)

INTÉGRU, -Ă adj. cinstit, virtuos, cumpătat, onest; incoruptibil. (< fr. intègre, lat. integer)
(Marele dicţionar de neologisme)

integrá vb. (sil. -gra), ind. prez. 1 sg. integréz, 3 sg. şi pl. integreáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

pâinişoáră s. f., g.-d. art. pâinişoárei; pl. pâinişoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

intégru adj. m. (sil. -gru), pl. intégri; f. sg. intégră, pl. intégre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
INTEGRÁ vb. a v. îngloba.
(Dicţionar de sinonime)

PÂINIŞOÁRĂ s. 1. v. pâinică. 2. (BOT.; Russula lepida) (reg.) oiţă, bureţi-de-spini (pl.), bureţi-roşii (pl.). 3. (BOT.; Russula integra) (reg.) vineţică.
(Dicţionar de sinonime)

PÂINIŞOÁRĂ s. v. chiflă.
(Dicţionar de sinonime)

INTÉGRU adj. v. cinstit.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A integra ≠ a dezintegra
(Dicţionar de antonime)

Integru ≠ pervers, pervertit, necinstit
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: in int inte integ integr

Cuvinte se termină cu literele: ra gra egra tegra ntegra