intelectual

INTELECTUÁL, -Ă, intelectuali, -e, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Care aparţine intelectului, care se referă la activitatea minţii, la intelect. 2. S.m. şi f. Persoană care posedă o pregătire de specialitate temeinică şi lucrează în domeniul artei, al ştiinţei, tehnicii etc.; persoană care aparţine intelectualităţii. [Pr.: -tu-al] – Din fr. intellectuel, lat. intellectualis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INTELECTUÁL¹ ~ă (~i, ~e) Care ţine de intelect; propriu intelectului. [Sil. -tu-al] /<lat. intellectualis, fr. intellectuel
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INTELECTUÁL² ~i m. Persoană care se ocupă cu munca intelectuală; om cu pregătire specială care lucrează în domeniul ştiinţei, artei, învăţământului etc. [Sil. -tu-al] /<lat. intellectualis, fr. intellectuel
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INTELECTUÁL, -Ă adj. Referitor la activitatea de gândire, la intelect. // s.m. şi f. Cel care are ca specialitate, pe baza unei pregătiri corespunzătoare, munca intelectuală şi lucrează în domeniul ştiinţei, al artei, al economiei, tehnicii, învăţământului etc. [Pron. -tu-al. / cf. fr. intellectuel].
(Dicţionar de neologisme)

INTELECTUÁL, -Ă I. adj. referitor la intelect. II. s. m. f. cel care are ca specialitate, pe baza unei pregătiri corespunzătoare, munca intelectuală. (< fr. intellectuel, lat. intellectualis)
(Marele dicţionar de neologisme)

intelectuál adj. m., s. m. (sil. -tu-al), pl. intelectuáli; f. sg. intelectuálă, pl. intelectuále
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
INTELECTUÁL adj. 1. cerebral, mintal, raţional, spiritual. (Activitate ~.) 2. spiritual. (Cultura ~.)
(Dicţionar de sinonime)