interasistență

INTERASISTÉNŢĂ, interasistenţe, s.f. 1. Asistenţă reciprocă (în şcoli, universităţi). 2. (Rar) Întrajutorare. – Inter¹-+asistenţă.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INTERASISTÉNŢĂ s.f. Întrajutorare; asistenţă (2) cu caracter de reciprocitate. [Et. incertă].
(Dicţionar de neologisme)

INTERASISTÉNŢĂ s. f. asistenţă (2) cu caracter de reci-procitate. ♢ formă de activitate metodică a cadrelor didactice în asistenţa reciprocă la lecţii, în scopul unui schimb de experienţă. (< inter¹- + asistenţă)
(Marele dicţionar de neologisme)

interasisténţă s. f., g.-d. art. interasisténţei
(Dicţionar ortografic al limbii române)