INTERCEPTÓR s.n. Avion de vânătoare foarte rapid, conceput special pentru misiuni de intercepţie. [< fr. intercepteur].
(Dicţionar de neologisme)
INTERCEPTÓR I. s. n. avion pentru misiuni de intercepţie. II. s. m. ramificaţie nervoasă care culege stimuli de la nivelul organelor interne. (< fr. intercepteur)
(Marele dicţionar de neologisme)
interceptór s. m., pl. interceptóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)
interceptór s. n., pl. interceptoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
INTERCEPTÓR I. s. n. avion pentru misiuni de intercepţie. II. s. m. ramificaţie nervoasă care culege stimuli de la nivelul organelor interne. (< fr. intercepteur)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
interceptór s. n., pl. interceptoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)