interna dex - definiţie, sinonime, conjugare
INTÉRN, -Ă, interni, -e, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Care se află înăuntrul unui obiect, al unei fiinţe, al unui spaţiu etc., care este în interior. ♢ Organe interne = organe situate în cavităţile abdominală şi toracică. Boli interne = bolile organelor din interiorul corpului. Motor cu ardere internă = motor care foloseşte energia unui combustibil ars în interiorul cilindrului. Unghiuri interne = fiecare dintre cele două perechi de unghiuri situate în interiorul a două drepte paralele tăiate de o secantă şi aflate de aceeaşi parte a secantei. ♢ Loc. adj. De (sau pentru) uz intern = a) (despre medicamente) care se ia oral; b) (despre cărţi, documente, acte etc.) care poate fi consultat numai în condiţii speciale în interiorul unei instituţii. 2. S.m. şi f., adj. (Elev sau ucenic) care locuieşte într-un internat sau la locul unde învaţă meseria. 3. S.m. şi f. Student în medicină admis pe bază de concursfacă practică la un spital. – Din fr. interne, lat. internus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INTERNÁ, internez, vb. I. Tranz. 1. A instala un bolnav într-un spital pentru tratament; a spitaliza. ♢ Refl. S-a internat pentru operaţie. 2. A sili pe cineva să stea (închis) într-un ospiciu, într-o şcoală de corecţie, într-un lagăr etc., pentru a-l ţine sub supraveghere, pentru a-l reeduca etc. – Din fr. interner.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INTÉRN1 ~ă (~i, ~e) 1) Care se află în partea de dinăuntru a ceva; de dinăuntru; interior; lăuntric. ♢ Organe ~e organe din cavitatea toracică şi abdominală. Boli ~e boli ale acestor organe. 2) Care are loc în interiorul unui organism social. /<lat. internus, fr. interne
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INTÉRN2 ~i m. 1) Elev sau ucenic care locuieşte şi ia masa în instituţia şcolară pe care o frecventează. 2) Student în medicină (în ultimii ani de studii) care face practica într-un spital. /<lat. internus, fr. interne
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A INTERN//Á ~éz tranz. 1) (bolnavi, accidentaţi, răniţi) A instala în spital pentru tratament medical; a spitaliza. 2) (persoane) A închide într-un ospiciu sau într-un loc de detenţie, pentru a ţine sub supraveghere sau pentru reeducaţie; a izola de societate. /<fr. interner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INTERN, -Ă adj. Care se află înăuntru; interior, lăuntric. ♢ Organe interne = organele din cavitatea toracică şi abdominală; unghi intern = unghi format de două drepte tăiate de o secantă, aflat în interiorul lor şi de aceeaşi parte a secantei. // s.m. şi f. Elev sau ucenic care locuieşte şi ia masa într-un internat. ♦ Student în medicină care face practică la un anumit spital, unde de obicei şi locuieşte. [Cf. interne, it. interno, cf. lat. internus].
(Dicţionar de neologisme)

INTERNÁ vb. I. tr. 1. A instala în spital (un bolnav) pentru tratament. 2. A închide (pe cineva) într-un lagăr, într-un ospiciu etc. pentru a fi ţinut sub supraveghere. [< fr. interner, it. internare].
(Dicţionar de neologisme)

INTÉRN, -Ă I. adj. care se află înăuntru; interior, lăuntric. o organe ĕ = organele din cavitatea toracică şi abdominală; boli ĕ = boli ale organelor interne; motor cu ardere ~ă = motor care foloseşte energia unui combustibil ars în interiorul cilindrului; unghi ~ = unghi format din două drepte tăiate de o secantă, aflat în interiorul lor şi de aceeaşi parte a secantei; (inform.) memorie ~ă = memorie a calculatorului făcând parte din unitatea centrală. II. s. m. f. 1. elev, ucenic care locuieşte şi ia masa într-un internat. 2. student în medicină care face practică într-o clinică, unde, de obicei, şi locuieşte. (< fr. interne, lat. internus)
(Marele dicţionar de neologisme)

INTERNÁ vb. I. tr., refl. a (se) instala în spital pentru tratament sau operaţie. II. tr. 1. a încredinţa unui institut specializat pe un minor sau pe cineva suferind de o anomalie fiziologică sau psihică. 2. a închide (pe cineva) într-un lagăr, într-un ospiciu etc., pentru a fi ţinut sub supraveghere. (< fr. /s\'/interner)
(Marele dicţionar de neologisme)

intérn adj. m., s. m., pl. intérni, f. sg. intérnă, pl. intérne
(Dicţionar ortografic al limbii române)

interná vb., ind. prez. 1 sg. internéz, 3 sg. şi pl. interneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
INTÉRN adj., s. 1. adj. v. interior. 2. adj. (livr.) intestin, (înv.) domestic. (Tulburări ~ într-un stat.) 3. s. (înv.) înlountraş. (~ la liceu.)
(Dicţionar de sinonime)

NARĂ INTÉRNĂ s. (ANAT.) coană.
(Dicţionar de sinonime)

INTERNÁ vb. v. spitaliza.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Internextern
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: in int inte inter intern

Cuvinte se termină cu literele: na rna erna terna nterna