internaționalism

INTERNAŢIONALÍSM s.n. 1. Solidaritate, colaborare, cooperare liber-consimţită între naţiuni popoare, ţări etc. egale în drepturi, în scopul sprijinului reciproc. 2. Doctrină potrivit căreia diversele interese naţionale trebuie să fie subordonate unui interes general, supranaţional. [Pr.: -ţi-o-] – Din fr. internationalisme.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INTERNAŢIONALÍSM n. 1) Doctrină care preconizează unirea dintre naţiuni în scopul sprijinului reciproc şi al progresului fiecăreia dintre ele. 2) Element în limbă care are aceeaşi (sau aproape aceeaşi) structură fonică şi acelaşi conţinut semantic în mai multe limbi. /<fr. internationalisme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INTERNAŢIONALÍSM s.n. Solidaritate, cooperare între naţiuni, popoare, ţări egale în drepturi, pe baza unor interese şi vederi comune, în scopul sprijinului reciproc al dezvoltării relaţiilor politice şi economice, al progresului şi păcii. ♢ (În ideologia marxistă) Internaţionalism proletar = principiu fundamental care exprimă unitatea şi solidaritatea de clasă, internaţională a oamenilor muncii din toate ţările în lupta împotriva exploatării şi asupririi. [Pron. -ţi-o-. / Cf. fr. internationalisme].
(Dicţionar de neologisme)

INTERNAŢIONALÍSM s. n. 1. solidaritate, cooperare între naţiuni, popoare, ţări, clase şi partide independente, egale în drepturi, pe baza unor interese şi vederi comune, în scopul sprijinului reciproc al progresului şi păcii. 2. cuvânt internaţional. (< fr. internationalisme)
(Marele dicţionar de neologisme)

internaţionalísm s. n. (sil. -ţi-o-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)