internare

INTERNÁ, internez, vb. I. Tranz. 1. A instala un bolnav într-un spital pentru tratament; a spitaliza. ♢ Refl. S-a internat pentru operaţie. 2. A sili pe cineva să stea (închis) într-un ospiciu, într-o şcoală de corecţie, într-un lagăr etc., pentru a-l ţine sub supraveghere, pentru a-l reeduca etc. – Din fr. interner.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INTERNÁRE, internări, s.f. Acţiunea de a (se) interna şi rezultatul ei. ♦ (Concr.) Document pe baza căruia cineva se poate interna într-un spital. – V. interna.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A INTERN//Á ~éz tranz. 1) (bolnavi, accidentaţi, răniţi) A instala în spital pentru tratament medical; a spitaliza. 2) (persoane) A închide într-un ospiciu sau într-un loc de detenţie, pentru a ţine sub supraveghere sau pentru reeducaţie; a izola de societate. /<fr. interner
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INTERNÁ vb. I. tr. 1. A instala în spital (un bolnav) pentru tratament. 2. A închide (pe cineva) într-un lagăr, într-un ospiciu etc. pentru a fi ţinut sub supraveghere. [< fr. interner, it. internare].
(Dicţionar de neologisme)

INTERNÁRE s.f. Acţiunea de a (se) interna şi rezultatul ei. [< interna].
(Dicţionar de neologisme)

INTERNÁ vb. I. tr., refl. a (se) instala în spital pentru tratament sau operaţie. II. tr. 1. a încredinţa unui institut specializat pe un minor sau pe cineva suferind de o anomalie fiziologică sau psihică. 2. a închide (pe cineva) într-un lagăr, într-un ospiciu etc., pentru a fi ţinut sub supraveghere. (< fr. /s\'/interner)
(Marele dicţionar de neologisme)

interná vb., ind. prez. 1 sg. internéz, 3 sg. şi pl. interneáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

internáre s. f., g.-d. art. internării; pl. internări
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
NARĂ INTÉRNĂ s. (ANAT.) coană.
(Dicţionar de sinonime)

INTERNÁ vb. v. spitaliza.
(Dicţionar de sinonime)

INTERNÁRE s. v. spitalizare.
(Dicţionar de sinonime)