interpelator dex - definiţie, sinonime, conjugare

interpelator

INTERPELATÓR, -OÁRE, interpelatori, -oare, s.m. şi f. Persoană care face o interpelare. – Din fr. interpellateur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INTERPELAT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. Persoană care interpelează; om care face o interpelare. /<fr. interpellateur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INTERPELATÓR s.m. Cel care face o interpelare (1) [în DN]. [Cf. fr. interpellateur].
(Dicţionar de neologisme)

INTERPELATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care face o interpelare. (< fr. interpellateur)
(Marele dicţionar de neologisme)

interpelatór s. m., pl. interpelatóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: in int inte inter interp

Cuvinte se termină cu literele: or tor ator lator elator