intrând dex - definiţie, sinonime, conjugare
INTRÁ2, íntru, vb. I. Intranz. I. (Despre fiinţe) 1. A trece din afară înăuntru, a merge dintr-un loc deschis într-unul închis (sau considerat ca atare); a se introduce, a se băga. ♢ Expr. A intra în spital = a se interna. (Parcă) a intrat în pământ = a dispărut fără urmă. A intra în pământ (de ruşine) = a-i fi foarte ruşine. 2. Fig. A pătrunde, a se vârî, a ajunge la... A intra în amănunte. ♢ Expr. A-i intra cuiva în voie = a-i face cuiva (toate) gusturile, a-i face pe plac. (Fam). A(-i) intra cuiva (pe) sub piele = a câştiga bunăvoinţa cuiva prin fel de fel de mijloace. 3. A participa, a se băga, a se amesteca; a lua parte la o activitate. ♢ Expr. A intra într-o belea (sau încurcătură, impas, necaz) = a avea de îndurat un necaz (sau o încurcătură etc.). A intra în horă = a începe să ia parte la o acţiune. A intra în vorbă cu cineva = a) a începe o discuţie cu cineva; b) (pop.) a lega relaţii de prietenie, de dragoste cu o persoană de sex opus. A intra de serviciu = a începe garda la o unitate militară, la un spital etc. A intra în război (sau în luptă, în acţiune etc.) = a începe războiul (sau lupta etc.). ♦ A ajunge, a apuca (sau a fi pe punctul să ajungă, să apuce) o vârstă, o epocă etc. 4. (Urmat de determinări introduse prin prep. „în” sau „la”) A îmbrăţişa o îndeletnicire; a se angaja într-o slujbă. 5. A adera, a se înscrie, a fi admis într-o organizaţie, într-o asociaţie etc. II. (Despre lucruri, fenomene, idei etc.) 1. A pătrunde, a se înfige, a se băga; a străbate. Acul intră în pânză. Lumina intră pe fereastră. 2. Fig. A-şi face loc, a se strecura; a ajunge în... ♢ Loc. vb. A intra boala în cineva (sau în oasele cuiva) = a se îmbolnăvi. A intra frica (sau groaza, spaima) în cineva (sau în oasele, în inima cuiva) = a se înfricoşa, a se îngrozi. ♢ Expr. N-a intrat vremea (sau n-au intrat zilele) în sac = mai este timp, n-a trecut vremea. A intra în (sau sub) stăpânirea cuiva = a ajunge în puterea cuiva. A-i intra (cuiva ceva) în sânge = a deveni un obicei, un act reflex, o necesitate. A intra în sufletul cuiva = a) a plictisi pe cineva cu amabilităţile sau cu insistenţele; b) a deveni drag cuiva. 3. A avea loc; a încăpea. Cartea intră în servietă. ♦ (Mat.) A se cuprinde de un anumit număr de ori în alt număr. 4. (Despre materiale) A fi necesar, a trebui într-o anumită proporţie spre a realiza un anumit produs. La acest palton intră stofă multă. ♦ A face parte integrantă (din ceva). 5. (În expr.) A intra la spălat = (despre ţesături sau obiecte textile) a-şi micşora dimensiunile prin spălare. A intra la apă = a) (despre ţesături sau obiecte textile) a-şi micşora dimensiunile la muierea în apă; b) (despre oameni) a ajunge într-o situaţie neplăcută, grea. 6. (Despre o lege, un pact etc.; în expr.) A intra în vigoare = a căpăta putere, a deveni aplicabil. 7. A începe executarea unei părţi dintr-o bucată muzicală. [Var.: (pop.) întrá vb. I] – Lat. intrare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÎNTRÁ vb. I. v. intra2.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INTRẤND, intrânduri, s.n. Parte intrată mai înăuntru la o construcţie, la un teren etc.; adâncitură, scobitură. – V. intra.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A INTRÁ íntru intranz. I. 1) (în opoziţie cu a ieşi) A pătrunde din exterior în interior; a trece dintr-un spaţiu sau mediu în altul. ~ în magazin. ~ în livadă. ~ în nori. 2) A se angaja (într-o activitate), îndeplinind anumite cerinţe; a începe să facă parte (dintr-o instituţie, ansamblu, partid etc.). ~ în societatea de renaştere a culturii naţionale. ~ la universitate. 3) A trece într-o altă perioadă de timp. ~ în anul 2001. ~ în al treizecilea an de viaţă. 4) A putea fi cuprins în anumite limite; a încăpea. În sacoşă intră 10 kg de cartofi. 5) A fi parte componentă; a se include. În sumă intră toate cheltuielile. 6) (despre materiale) A se cere pentru realizarea unui obiect; a fi necesar; a trebui. II. (în îmbinări) 1) (sugerează ideea de iniţiere a unei acţiuni) ~ în luptă. ~ în vorbă.~ în vigoare a căpăta caracter oficial, începând a se aplica în practică. 2) (sugerează ideea de trecere într-o altă stare) ~ în nevoi.~ la spălat a-şi micşora dimensiunile la spălat. 3) (sugerează ideea de infiltrare în cineva sau ceva) ~ groaza în cineva. ~ umezeala în pereţi.A (nu)-i ~ în voie cuiva a (nu)-i satisface cuiva dorinţele. ~ în sânge a deveni o necesitate. [Sil. in-tra] /<lat. intrare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

intrá vb., ind. prez. 1 sg. íntru, 2 sg. íntri, 3 sg. şi pl. íntră
(Dicţionar ortografic al limbii române)

î́ntre tímp loc. adv.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

intrând s. n., pl. intrânduri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
INTRÁ vb. 1. a merge, a păşi, a pătrunde. (Au ~ în casă.) 2. a veni. (~ te rog în casă!) 3. v. băga. 4. v. încăpea. 5. v. ajunge. 6. v. înfige. 7. v. pătrunde. 8. v. angaja. 9. v. înrola. 10. v. adera. 11. a pătrunde, a trece. (Acest cuvânt a ~ în limba literară.) 12. a se strâmta, a se strânge. (Pânza a ~ la apă.) 13. v. cuprinde. 14. v. consuma.
(Dicţionar de sinonime)

INTRÁ vb. v. asocia, grupa, însoţi, întovărăşi, uni.
(Dicţionar de sinonime)

INTRÂND s. v. nişă.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A intra ≠ a ieşi
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: in int intr intra intran

Cuvinte se termină cu literele: nd and rand trand ntrand