intrată

INTRÁT s.n. (Rar) Faptul de a intra; (concr.) intrare (1). – V. intra.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INTRÁDĂ, intrade, s.f. Introducere în ritm de marş a unei compoziţii muzicale în sec. XVI-XVII; p. gener. scurtă uvertură. – Din it. entrata, germ. Intrade, engl. intrada..
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INTRÁDĂ s.f. 1. Parte introductivă a unei compoziţii muzicale ciclice. 2. Trecerea de la un număr la altul la dans. [Var. intrată s.f. / < it. intrata – apariţie, intrare în scenă, cf. germ. Intrade].
(Dicţionar de neologisme)

INTRÁTĂ s.f. v. intradă.
(Dicţionar de neologisme)

intrát s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

intrádă s. f., pl. intráde
(Dicţionar ortografic al limbii române)