introiecțiune

INTROIÉCŢIE, introiecţii, s.f. (Psih.) Act psihic de asimilare a eului unei alte persoane la propriul eu, manifestat prin imitarea inconştientă a comportamentului acelei persoane. [Pr.: -tro-iec-. – Var.: introiecţiúne s.f.] – Din fr. introjection, it. introiezione.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INTROIECŢIÚNE s.f. v. introiecţie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INTROIÉCŢIE s.f. Mecanism psihologic prin care individul imită conştient unele comportamente ale altcuiva, integrându-le propriei sale personalităţi. [Pron. -tro-iec-, gen. -iei, var. introiecţiune s.f. / cf. it. introiezione, fr. introjection].
(Dicţionar de neologisme)

INTROIECŢIÚNE s.f. v. introiecţie.
(Dicţionar de neologisme)