introspectare

INTROSPECTÁ, introspectez, vb. I. Refl. A-şi observa propriile trăiri psihice. – Din fr. introspecter.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INTROSPECTÁRE, introspectări, s.f. Acţiunea de a introspecta; introspecţie. – V. introspecta.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INTROSPECTÁ vb. I. refl. A-şi observa propriile trăiri psihice. [Cf. lat. introspicere – a privi înăuntru].
(Dicţionar de neologisme)

INTROSPECTÁ vb. refl. a-şi observa propriile trăiri psihice. (< fr. introspecter)
(Marele dicţionar de neologisme)

introspectá vb., ind. prez. 1 sg. introspectéz, 3 sg. şi pl. introspecteáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)