introversiune

INTROVERSIÚNE s.f. (Psih.) Orientare a conştiinţei către propriul eu; tendinţa de a se închide în sine, neglijând lumea exterioară. [Pr.: -si-u-] – Din fr. introversion.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INTROVERSIÚNE s.f. Situaţia celui introvertit. [Pron. -si-u-. / < fr. introversion, cf. lat. intro – înăuntru, vertere – a întoarce].
(Dicţionar de neologisme)

INTROVERSIÚNE s. f. orientare a stărilor de conştiinţă spre lumea interioară; retragere în sine însuşi. ♢ detaşarea libidoului de obiectele exterioare şi retragerea asupra lumii interioare. (< fr. introversion)
(Marele dicţionar de neologisme)

introversiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. introversiúnii
(Dicţionar ortografic al limbii române)