intrus

INTRÚS, -Ă, intruşi, -se, s.m. şi f., adj. (Persoană) care se introduce undeva sau la cineva fără a avea vreo calitate, fără a fi chemată, poftită sau dorită; nepoftit, inoportun. – Din fr. intrus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INTRÚ//S ~şi m. Persoană care se introduce undeva fără a fi invitată sau dorită; oaspete nepoftit. [Sil. in-trus] /<fr. intrus, lat. intrusus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INTRÚS, -Ă s.m. şi f. Cel care se introduce undeva sau la cineva fără drept, fără vreo calitate; nepoftit, inoportun. [< fr. intrus, cf. lat. intrusus – împins în].
(Dicţionar de neologisme)

INTRÚS, -Ă adj., s. m. f. (cel) care se introduce undeva fără drept, fără vreo calitate; nepoftit, inoportun. (< fr. intrus, lat. intrusus)
(Marele dicţionar de neologisme)

intrús s. m., adj. m., pl. intrúşi; f. sg. intrúsă, pl. intrúse
(Dicţionar ortografic al limbii române)