invers dex - definiţie, sinonime, conjugare

invers

[Sinonime]
ÍNVERS, -Ă, inverşi, -se, adj. (Adesea adverbial) Care este, se face într-un sens opus direcţiei iniţiale sau fireşti, de la sfârşit către început; făcut pe dos, de-a-ndoaselea. ♢ (Mat.) Raport invers (proporţional) = raport între două mărimi, cantităţi, valori care depind în aşa fel una de cealaltă încât, dacă una se măreşte de un număr de ori, cealaltă scade de acelaşi număr de ori. Mărimi (sau valori etc.) invers proporţionale = mărimi (sau valori etc.)care se află în raport invers proporţional. Cantităţi (sau mărimi, numere) inverse = cantităţi (sau mărimi, numere) al căror produs este egal cu unitatea. – Din fr. inverse, lat. inversus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ÍNVER//S ~să (~şi, ~se) şi adverbial (de-spre lucruri, acţiuni etc.) Care este opus (direcţiei, ordinii, stării iniţiale sau fireşti). /<fr. inverse, lat. inversus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ÍNVERS, -Ă adj. (adesea adv.) Contrar direcţiei iniţiale sau fireşti; pe dos. ♢ Raport invers (proporţional) = raport între două mărimi care variază astfel încât produsul lor să rămână constant. [< fr. inverse, cf. lat. inversus].
(Dicţionar de neologisme)

ÍNVERS, -Ă adj. (şi adv.) contrar direcţiei iniţiale sau fireşti; pe dos. o (mat.) mărime ~ă = mărime egală cu raportul dintre 1 şi mărimea dată; raport ~ (proporţional) = raport între două mărimi care variază astfel încât produsul lor să râmână constant. (< fr. inverse, lat. inversus)
(Marele dicţionar de neologisme)

ínvers adj. m., pl. ínverşi; f. sg. ínversă, pl. ínverse
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ÍNVERS adj., adv. 1. adj. contrar, opus. (Sens ~ celui iniţial.) 2. adv. dimpotrivă. (Lucrurile s-au petrecut tocmai ~.) 3. adv. viceversa. (Lucrurile sunt valabile şi ~.)
(Dicţionar de sinonime)

AFERENTAŢIE ÍNVERSĂ s. v. conexiune inversă.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: in inv inve inver

Cuvinte se termină cu literele: rs ers vers nvers