investigativ

INVESTIGATÍV, -Ă, investigativi, -e, adj. (Livr.) Cu caracter de investigare. – Din engl. investigative.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

INVESTIGATÍV ~ă (~i, ~e) Care ţine de investigaţie; propriu investigaţiei. /<engl. investigative
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

INVESTIGATÍV, -Ă adj. Cu caracter de investigare. [Cf. it. investigativo].
(Dicţionar de neologisme)

INVESTIGATÍV, -Ă adj. cu caracter de investigare. (< engl. investigative)
(Marele dicţionar de neologisme)

investigatív adj. m., pl. investigatívi; f. sg. investigatívă, pl. investigatíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)