iolă

IÓLĂ, iole, s.f. Ambarcaţie sportivă îngustă şi uşoară, cu o velă prinsă de un catarg, condusă de o singură persoană. – Din fr. yole.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IÓL//Ă ~e f. Ambarcaţie sportivă de dimensiuni mici, condusă de o persoană cu ajutorul unei singure vele. [G.-D. iolei; Sil. io-lă] /<fr. yole
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IÓLĂ s.f. Ambarcaţie cu vâsle sau cu pânze, strâmtă, lungă şi uşoară, larg răspândită în concursurile de iahting. ♦ Ambarcaţie cu doi arbori, folosită pentru pescuit. ♦ Barcă cu două, patru sau şase rame, folosită de nave în diferite scopuri. [Pron. io-. / cf. fr. yole, sp. yola, engl. Yawl, norv. jol].
(Dicţionar de neologisme)

IÓLĂ¹ s. f. ambarcaţie de sport strâmtă, lungă şi uşoară, cu o singură velă, condusă de o singură persoană. ♢ ambarcaţie cu doi arbori, pentru pescuit. ♢ barcă cu două, patru sau şase rame, folosită de nave în diferite scopuri. (< fr. yole)
(Marele dicţionar de neologisme)

-IÓLĂ² suf. „diminutival”. (< fr. -iole, cf. lat. -iola)
(Marele dicţionar de neologisme)

iólă s. f. (sil. io-), g.-d. art. iólei; pl. ióle
(Dicţionar ortografic al limbii române)