ionatan
IONATÁN, (1) ionatani, s.m., (2) ionatane, s.n. 1. S.m. (Adesea adjectival) Specie de măr originar din S.U.A., cu coroana deasă şi voluminoasă, cu frunze cenuşii-argintii şi cu fructul foarte gustos. 2. S.n. Fructul ionatanului (1), de mărime mijlocie, cu suprafaţa netedă, de culoare roşie-sângerie cu pete albicioase şi dungi carmin, zemos, dulce-acrişor şi plăcut aromat. – Din engl. jonathan.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IONATÁN ~i m. 1) Soi de măr, originar din America de Nord. 2) Fructul unui astfel de măr. [Sil. io-na-] /<engl. Jonathan
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IONATÁN s.m. şi n. Soi de măr originar din America de Nord, ale cărui fructe se pot conserva uşor. [Pron. io-, acc. şi iónatan, scris şi jonathan. [< engl. Jonathan].
(Dicţionar de neologisme)
IONATÁN I. s. m. soi de măr originar din America de Nord, cu fructe roşii. II. s. n. fructul ionatanului (I). (< engl. jonathan)
(Marele dicţionar de neologisme)
ionatán (pom) s. m. (sil. io-), pl. ionatáni
(Dicţionar ortografic al limbii române)
ionatán (fruct) s. n. (sil. io-), pl. ionatáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IONATÁN ~i m. 1) Soi de măr, originar din America de Nord. 2) Fructul unui astfel de măr. [Sil. io-na-] /<engl. Jonathan
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
IONATÁN I. s. m. soi de măr originar din America de Nord, cu fructe roşii. II. s. n. fructul ionatanului (I). (< engl. jonathan)
(Marele dicţionar de neologisme)
ionatán (pom) s. m. (sil. io-), pl. ionatáni
(Dicţionar ortografic al limbii române)
ionatán (fruct) s. n. (sil. io-), pl. ionatáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)