ionizare dex - definiţie, sinonime, conjugare
IONIZÁ, ionizez, vb. I. Tranz. A produce ionizarea unui mediu; a folosi ionizarea. [Pr.: i-o-] – Din fr. ioniser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IONIZÁRE, ionizări, s.f. 1. Proces fizic al cărui rezultat este formarea de ioni. 2. Tratament medical care constă în introducerea în organism a ionilor; ionoterapie, (rar) ionizaţie. [Pr.: i-o-] – V. ioniza.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A IONIZ//Á ~éz tranz. 1) (particule, medii) A încărca cu ioni. 2) med. (persoane) A trata cu ioni medicamentoşi. /<fr. ioniser
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IONIZÁ vb. I. tr. A provoca ionizarea unui mediu. [< fr. ioniser].
(Dicţionar de neologisme)

IONIZÁRE s.f. 1. Formarea de ioni într-un anumit mediu; ionizaţie. 2. Introducere de ioni în organism în scop terapeutic. [< ioniza].
(Dicţionar de neologisme)

IONIZÁ vb. tr. 1. a face să apară ioni pozitivi sau negativi într-un mediu. 2. a introduce, în scop terapeutic, ioni în organism. (< fr. ioniser)
(Marele dicţionar de neologisme)

ionizá vb. (sil. i-o-), ind. prez. 3 sg. ionizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ionizáre s. f. (sil. i-o-), g.-d. art. ionizării; pl. ionizări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
IONIZÁRE s. 1. (FIZ.) ionizaţie. 2. (MED.) ionoterapie.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: io ion ioni ioniz ioniza

Cuvinte se termină cu literele: re are zare izare nizare