ipocrit

IPOCRÍT, -Ă, ipocriţi, -te, adj., s.m. şi f. 1. Adj., s.m. şi f. (Persoană) care se arată altfel de cum este; (om) prefăcut, făţarnic. 2. Adj. (Despre manifestările oamenilor, fizionomie etc.) Care trădează, arată ipocrizie. – Din fr. hypocrite.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IPOCRÍ//T ~tă (~ţi, ~te) şi substantival (despre persoane) Care este lipsit de sinceritate; prefăcut; făţarnic; iezuitic; duplicitar. [Sil. -po-crit] /<fr. hypocrite
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ipocrít (ipocrítă), adj. – Prefăcut, făţarnic. – Mr. ipucrit. Gr. ὑποϰριτής (sec. XVIII, cf. Gáldi 200) şi modern din fr. hypocrite. – Der. ipocrizie (var. ipucrisie), din gr. ὑποϰρισία şi fr. hypocrisie.
(Dicţionarul etimologic român)

IPOCRÍT, -Ă adj. Prefăcut, făţarnic. [Pl. -iţi, -ite, var. hipocrit, -ă adj. / < fr. hypocrite, cf. gr. hypokrites – actor dramatic].
(Dicţionar de neologisme)

IPOCRÍT, -Ă adj., s. m. f. (om) prefăcut, făţarnic, fals. (< fr. hypocrite)
(Marele dicţionar de neologisme)

ipocrít adj. m., s. m. (sil. -crit), pl. ipocríţi; f. sg. ipocrítă, pl. ipocríte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
IPOCRÍT s., adj. 1. s. făţarnic, mincinos, perfid, prefăcut, şiret, viclean, (livr.) fariseu, (reg.) proclet, (înv.) telpiz, (fig.) iezuit, tartuf, trombonist. (Mare ~ mai e şi ăsta!) 2. adj. duplicitar, fals, fariseic, făţarnic, mincinos, perfid, prefăcut, şiret, viclean, (livr.) machiavelic, (rar) machiavelistic, (reg.) proclet, (înv.) făţărit, telpiz, (fig.) iezuit, iezuitic, (pop. fig.) pestriţ, (înv. fig.) calp, zugrăvit. (O comportare ~ă.)
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
Ipocrit ≠ neprefăcut, sincer
(Dicţionar de antonime)