ipsofon

IPSOFÓN, ipsofoane, s.n. Dispozitiv bazat pe înregistrarea şi pe redarea magnetică a vocii, care primeşte şi înregistrează mesajele telefonice în absenţa abonatului. – Din germ. Ipsophon.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IPSOF//ÓN ~oáne n. Instalaţie pe lângă un aparat telefonic, care are menirea de a înregistra şi a reda mesajele primite în absenţa abonatului. /<fr. Ipsophon
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IPSOFÓN s.n. Instalaţie ataşată unui aparat telefonic pentru a înregistra şi reda mesajele telefonice în lipsa abonatului. [< germ. Ipsophon].
(Dicţionar de neologisme)

IPSOFÓN s. n. instalaţie ataşată unui aparat telefonic pentru a înregistra şi reda mesajele în lipsa abonatului. (< germ. Ipsophon)
(Marele dicţionar de neologisme)

ipsofón s. n., pl. ipsofoáne
(Dicţionar ortografic al limbii române)