iradiere dex - definiţie, sinonime, conjugare
IRADIÁ, iradiez, vb. I. Tranz. şi intranz. A trimite, a împrăştia raze de lumină, de căldură etc.; a (se) propaga; p. anal. a (se) răspândi, a (se) împrăştia dintr-un punct central în toate părţile. ♦ Intranz. (Despre radiaţii) A cădea pe suprafaţa unui corp. [Pr.: -di-a] – Din fr. irradier, lat. irradiare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IRADIÉRE, iradieri, s.f. Acţiunea de a iradia şi rezultatul ei. ♦ (Fiz.) Expunere a unui corp, a unui material etc. la acţiunea unui flux de fotoni sau de particule. ♦ (Med.) Expunere a organismului la acţiunea unor radiaţii electromagnetice, radioactive, de obicei în scopuri terapeutice. ♦ Expunere accidentală a organismului la radiaţiile substanţelor radioactive, urmată de tulburări organice. ♦ (Med.; Fiziol.) Răspândire a unei excitaţii sau inhibiţii de la un centru nervos la altul. ♢ Iradiere dureroasă = propagare a durerii de-a lungul unui nerv. [Pr.: -di-e-] – V. iradia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A IRADI//Á ~éz tranz. 1) A face să se iradieze; a emite; a radia. 2) (corpuri) A expune unei radiaţii. [Sil. -di-a-] /<fr. irradier, lat. irradiare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE IRADIÁ pers. 3 se iradiáză intranz. (despre raze de lumină sau de căldură, despre unde sonore sau electromagnetice) A se împrăştia în toate părţile; a se propaga radial. [Sil. -di-a] /<fr. irradier, lat. irradiare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IRADIÉR//E ~i f. 1) v. A IRADIA şi A SE IRADIA. 2) Expunere a organismului acţiunii unor radiaţii (în scop terapeutic sau ca diagnostic). /v. a iradia
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IRADIÁ vb. I. tr. A emite radiaţii de lumină, de căldură etc. în toate direcţiile. [Pron. -di-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind, part. -iat. / < fr. irradier, it., lat. irradiare].
(Dicţionar de neologisme)

IRADIÉRE s.f. Acţiunea de a iradia; iradiaţie. ♦ Expunere a unei substanţe la acţiunea unui flux de fotoni sau de particule. ♦ Expunere a organismului acţiunii unor radiaţii ionizante în scop terapeutic, diagnostic sau accidental. ♦ Difuziune a unui impuls nervos de la o zonă la alta. [Pron. -di-e. / < iradia].
(Dicţionar de neologisme)

IRADIÁ vb. I. tr. a expune un corp acţiunii unei radiaţii. ♢ (despre radiaţii) a cădea pe suprafaţa unui corp. II. intr. a emite radiaţii de lumină, de căldură etc. în toate direcţiile. (< fr. irradier, lat. irradiare)
(Marele dicţionar de neologisme)

IRADIÉRE s. f. 1. acţiunea de a iradia. 2. expunere a unei substanţe la acţiunea unui flux de fotoni sau de particule. 3. expunere a organismului la acţiunea unor radiaţii ionizante, în scop terapeutic, diagnostic sau accidental. 4. difuziune a unui impuls nervos de la o zonă la alta. (< iradia)
(Marele dicţionar de neologisme)

iradiá vb. radia
(Dicţionar ortografic al limbii române)

iradiére s. f. (sil. -di-e-), g.-d. art. iradiérii; pl. iradiéri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
IRADIÉRE s. v. iradiaţie.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ir ira irad iradi iradie

Cuvinte se termină cu literele: re ere iere diere adiere