iredentist
[Sinonime]
IREDENTÍST, -Ă, iredentişti, -ste, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. Partizan al iredentismului. 2. Adj. Care aparţine iredentismului, privitor la iredentism, care propagă, susţine iredentismul; iredent. [Var.: iridentíst, -ă s.m. şi f., adj.] – Din it. irredentista, fr. irrédentiste.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IREDENTÍ//ST1 ~stă (~şti, ~ste) Care ţine de iredentism; propriu iredentismului. /<fr. irrédentiste, it. irredentista
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IREDENTÍ//ST2 ~stă (~şti, ~ste) m. şi f. Adept al iredentismului. /<fr. irrédentiste, it. irredentista
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IREDENTÍST, -Ă adj. Referitor la iredentism, propriu iredentismului. // s.m. şi f. Adept, susţinător al iredentismului. [Cf. fr. irrédentiste].
(Dicţionar de neologisme)
IREDENTÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al iredentismului; naţionalist, şovin. (< fr. irrédentiste, it. irredentista)
(Marele dicţionar de neologisme)
iredentíst s. m., adj. m., pl. iredentíşti; f. sg. iredentístă, pl. iredentíste
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
IREDENTÍST adj., s. (POL.) (rar) iredent.
(Dicţionar de sinonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IREDENTÍ//ST1 ~stă (~şti, ~ste) Care ţine de iredentism; propriu iredentismului. /<fr. irrédentiste, it. irredentista
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IREDENTÍST, -Ă adj. Referitor la iredentism, propriu iredentismului. // s.m. şi f. Adept, susţinător al iredentismului. [Cf. fr. irrédentiste].
(Dicţionar de neologisme)
IREDENTÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al iredentismului; naţionalist, şovin. (< fr. irrédentiste, it. irredentista)
(Marele dicţionar de neologisme)
iredentíst s. m., adj. m., pl. iredentíşti; f. sg. iredentístă, pl. iredentíste
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Sinonime:
IREDENTÍST adj., s. (POL.) (rar) iredent.
(Dicţionar de sinonime)