ireversibil
IREVERSÍBIL, -Ă, ireversibili, -e, adj. (Despre fenomene, transformări etc.) Care se poate produce numai într-un singur sens; care nu poate reveni la starea iniţială; nereversibil. ♦ (Fiz.) Ale cărui urme nu mai pot fi înlăturate după revenirea la starea iniţială. – Din fr. irréversible.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IREVERSÍBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi reversibil; care se produce doar într-un singur sens, neputând fi întors sau oprit. Fenomen ~. Evoluţie ~ă. /<fr. irréversible
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
IREVERSÍBIL, -Ă adj. (Despre fenomene) Care nu poate fi produs în sens invers, care nu se poate întoarce. ♦ (Fiz.) Care lasă urme ce nu pot fi înlăturate după revenirea la starea iniţială. [Cf. fr. irréversible].
(Dicţionar de neologisme)
IREVERSÍBIL, -Ă adj. 1. (despre fenomene, transformări, reacţii) care nu se poate produce în sens invers, fără întoarcere. 2. (fiz.) care lasă urme ce nu pot fi înlăturate după revenirea la starea iniţială. (< fr. irréversible)
(Marele dicţionar de neologisme)
ireversíbil adj. m. reversibil
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Antonime:
Ireversibil ≠ reversibil
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IREVERSÍBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi reversibil; care se produce doar într-un singur sens, neputând fi întors sau oprit. Fenomen ~. Evoluţie ~ă. /<fr. irréversible
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
IREVERSÍBIL, -Ă adj. 1. (despre fenomene, transformări, reacţii) care nu se poate produce în sens invers, fără întoarcere. 2. (fiz.) care lasă urme ce nu pot fi înlăturate după revenirea la starea iniţială. (< fr. irréversible)
(Marele dicţionar de neologisme)
ireversíbil adj. m. reversibil
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Antonime:
Ireversibil ≠ reversibil
(Dicţionar de antonime)