iridiu dex - definiţie, sinonime, conjugare

iridiu

IRÍDIU s.n. Element chimic, metal greu, alb-argintiu, foarte dur, puţin ductil, cu temperatura de topire foarte înaltă, întrebuinţat la confecţionarea unor instrumente fizice şi chirurgicale, a vârfurilor de peniţă pentru stilouri sau, sub forma aliajelor cu platina, pentru cupluri termoelectrice. [Var.: irídium s.n.] – Din fr. iridium.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IRÍDIU n. Metal alb-argintiu, foarte dur, având diferite întrebuinţări (la fabricarea instrumentelor chirurgicale, etaloanelor de măsurat etc.). [Sil. -diu] /<fr. iridium
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IRÍDIU s.n. Element chimic; metal rar, asemănător platinei, foarte dur şi rezistent la acţiuni chimice. [Pron. -diu, var. iridium s.n. / < fr. iridium].
(Dicţionar de neologisme)

IRÍDIU s. n. metal rar, asemănător platinei, dur şi rezistent la acţiuni chimice. (< fr. iridium)
(Marele dicţionar de neologisme)

irídiu s. n. [-diu pron. -diu], art. irídiul; simb. Ir
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: ir iri irid iridi

Cuvinte se termină cu literele: iu diu idiu ridiu