irigare dex - definiţie, sinonime, conjugare
IRIGÁ, irighéz (iríg), vb. I. Tranz. A aplica, a efectua lucrări de irigaţii pe un teren arabil. ♦ (Despre sânge) A circula într-un organism, într-un organ, într-un ţesut. – Din fr. irriguer, lat. irrigare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IRIGÁRE, irigări, s.f. Acţiunea de a iriga şi rezultatul ei. – V. iriga.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A IRI//GÁ ~ghéz tranz. (suprafeţe arabile) A uda prin irigaţie; a supune irigaţiei. /<fr. irriguer, lat. irrigare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IRIGÁ vb. I. tr. 1. A uda (un teren cultivabil) printr-un sistem special de canale. 2. (Despre sânge) A alimenta, a aproviziona un organ. [P.i. 3,6 -ghează. / < fr. irriguer, it., lat. irrigare].
(Dicţionar de neologisme)

IRIGÁRE s.f. Acţiunea de a iriga şi rezultatul ei; irigaţie. [< iriga].
(Dicţionar de neologisme)

IRIGÁ vb. tr. 1. a uda (un teren cultivabil) printr-un sistem special de canale. 2. (despre sânge) a alimenta, a aproviziona un organ. (< fr. irriguer, lat. irrigare)
(Marele dicţionar de neologisme)

irigá vb., ind. prez. 1 sg. irighéz/iríg, 3 sg. şi pl. irigheáză/irígă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

irigáre s. f., g.-d. art. irigării; pl. irigări
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
IRIGÁRE s. v. irigaţie.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ir iri irig iriga irigar

Cuvinte se termină cu literele: re are gare igare rigare