irosit dex - definiţie, sinonime, conjugare
IROSÍ, irosesc, vb. IV. Tranz. şi refl. A (se) consuma făcând risipă, a (se) cheltui în mod uşuratic, a (se) împrăştia în exces; a (se) pierde, a (se) risipi. ♦ Refl. (Despre oameni) A depune eforturi (mari şi) inutile într-o anumită direcţie. – Cf. a  f i e r o s i.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A IROS//Í ~ésc tranz. (bani, bunuri materiale) A face să se irosească; a risipi; a cheltui. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE IROS//Í mă ~ésc intranz. 1) (despre bani, bunuri materiale) A se folosi în mod nechibzuit; a se consuma cu risipă. 2) (despre persoane) A se consuma, depunând eforturi mari şi inutile. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

irosí (irosésc, irosít), vb. – A consuma, a cheltui, a prăpădi, a risipi. – Var. (f)i(e)rosi. Probabil de la afierosi „a risipi”, cu pierderea lui a- ca în (a)coperi, (a)meninţa, (a)mesteca etc. Pierderea lui f-, prin intermediul unei faze h-, este normală în faţa lui i, cf. fihi, fierhier, fireşhireş etc. Cihac, II, 660 (urmat de DAR şi Scriban) pleacă de la ngr. φυραίνω, aorist φύραισα „a se micşora”, care pare a se potrivi şi mai puţin, formal şi semantic. Der. propusă de Tiktin, de la ierosi „a consacra” ‹ ngr. ἰερώνω (care este forma simplă de la afierosi) nu pare probabilă, întrucît acest cuvînt nu a avut nici o circulaţie populară. – Der. (f)iroseală, s.f. (risipă).
(Dicţionarul etimologic român)

irosí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. irosésc, imperf. 3 sg. iroseá; conj. prez. 3 sg. şi pl. iroseáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
IROSÍ vb. 1. v. cheltui. 2. a pierde, a risipi, (pop.) a strica, (înv.) a istrăvi. (Nu ~ cartuşele degeaba.)
(Dicţionar de sinonime)

IROSÍT adj. 1. v. cheltuit. 2. pierdut, risipit. (Timp ~ în zadar.)
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A irosi ≠ a aduna, a economisi, a grămădi,
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: ir iro iros irosi

Cuvinte se termină cu literele: it sit osit rosit