iscălitură dex - definiţie, sinonime, conjugare

iscălitură

[Sinonime]
ISCĂLITÚRĂ, iscălituri, s.f. Numele unei persoane scris de ea însăşi pe un act oficial, pe o scrisoare, pe o chitanţă etc. (pentru a le certifica); semnătură; p. ext. felul cum iscăleşte cineva. – Iscăli + suf. -tură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ISCĂLITÚR//Ă ~i f. Numele de familie al unei persoane (uneori cu iniţiala prenumelui, eventual şi a patronimicului) scris de ea însăşi pe un document sau la sfârşitul unui text (scrisoare, articol etc.) pentru a confirma exactitatea, sinceritatea celor relatate sau pentru a-şi asuma o anumită responsabilitate; semnătură. /a iscăli + suf. ~Itura
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

iscălitúră s. f., g.-d. art. iscălitúrii; pl. iscălitúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ISCĂLITÚRĂ s. semnătură, (livr.) apostilă, (înv. şi reg.) subscriere, (înv.) subscripţie, subsemnă-tură, (rusism înv.) podpiscă. (~ de pe un document.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: is isc isca iscal iscali

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura itura litura