iscoditor dex - definiţie, sinonime, conjugare

iscoditor

[Sinonime]
ISCODITÓR, -OÁRE, iscoditori, -oare, adj. 1. Care caută să pătrundă cu mintea, să afle, să observe cu de-amănuntul; care spionează. ♦ (Adverbial) Bănuitor. 2. Care pune cuiva întrebări insistente pentru a se informa, care caută să descoasă pe cineva. 3. Care inventează; născocitor. – Iscodi + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ISCODITÓR1 adv. 1) Cu bănuială; bănuitor. 2) Cu atenţie deosebită. /a iscodi + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ISCODIT//ÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care iscodeşte; ispititor. 2) (despre privire) Care cercetează în mod insistent. / a iscodi + suf. ~itor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

iscoditór adj. m., pl. iscoditóri; f. sg. şi pl. iscoditoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ISCODITÓR adj., adv. 1. adj. v. atent. 2. adj. v. perspicace. 3. adj. v. inventiv. 4. adj., adv. bănu-itor, pieziş. (Privire ~oare; priveşte ~.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: is isc isco iscod iscodi

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor ditor oditor