ispitire dex - definiţie, sinonime, conjugare
ISPITÍ, ispitesc, vb. IV. Tranz. 1. A atrage (spre rău) a ademeni, a tenta, a momi. ♦ Refl. (Înv.) A se lăsa ademenit, a cădea în ispită, a greşi. 2. (Înv.) A pune la încercare sau la o probă pe cineva sau sentimentele, caracterul cuiva. 3. (Înv. şi pop.) A cerceta, a examina; p. ext. a descoase. 4. (Înv.) A constata; a descoperi, a afla. – Din sl. ispytati.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ISPITÍRE, ispitiri, s.f. I. Acţiunea de a ispiti şi rezultatul ei. 1. Ademenire, tentaţie, seducere. 2. (Înv.) Punere la încercare, la probă. ♦ Încercarea prin care trece cineva. 3. (Înv.) Experienţă. II. (Înv.) Demers, intervenţie; încercare, sforţare. – V. ispiti.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ISPIT//Í ~ésc tranz. 1) A supune unei ispite; a ademeni; a momi; a tenta. 2) înv. (persoane sau caracterul şi sentimentele lor) A pune la încercare. 3) (persoane) A întreba cu insistenţă, recurgând la vicleşuguri, pentru a afla un secret; a iscodi; a descoase. /<sl. ispytati
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

ispití vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ispitésc, imperf. 3 sg. ispiteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ispiteáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ispitíre s. f., g.-d. art. ispitírii; pl. ispitíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ISPITÍ vb. v. tenta.
(Dicţionar de sinonime)

ISPITÍ vb. v. afla, analiza, cerceta, chestiona, cuteza, descoperi, examina, găsi, interoga, încerca, încumeta, îndrăzni, întreba, măsura, observa, proba, scruta, studia, urmări, verifica.
(Dicţionar de sinonime)

ISPITÍRE s. v. analiză, cercetare, demers, examinare, experienţă, íntervenţie, ob-servare, observaţie, practică, rutină, scrutare, studiere, studiu.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A ispiti ≠ a dezgusta
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: is isp ispi ispit ispiti

Cuvinte se termină cu literele: re ire tire itire pitire