istoriciza
[Conjugare]
ISTORICIZÁ vb. I. tr. A da un caracter istoric. [Et. incertă].
(Dicţionar de neologisme)
ISTORICIZÁ vb. tr. a da un caracter istoric. (< engl. istoricize)
(Marele dicţionar de neologisme)
istoricizá vb., ind. prez. 3 sg. istoricizeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
ISTORICIZÁ vb. tr. a da un caracter istoric. (< engl. istoricize)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)