istovire dex - definiţie, sinonime, conjugare
ISTOVÍ, istovesc, vb. IV. 1. Refl. şi tranz. A (se) obosi peste măsură, a (se) slei de puteri (din cauza eforturilor depuse. a consumului nervos etc.); a (se) epuiza, a (se) extenua. 2. Tranz. (Pop.) A sfârşi, a termina, a epuiza. – Din istov.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ISTOVÍRE, istoviri, s.f. Faptul de a (se) istovi; stare de oboseală extremă, de extenuare. – V. istovi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A ISTOV//Í ~ésc tranz. A face să se istovească; a extenua; a epuiza; a consuma; a sfârşi. /Din istov
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE ISTOV//Í mă ~ésc intranz. 1) A pierde toată forţa şi energia, ajungând într-o stare de slăbiciune totală; a nu mai avea puteri; a se sfârşi; a se epuiza; a se extenua; a se consuma; a se slei. 2) (despre bunuri materiale) A se termina prin folosire; a fi folosit până nu mai rămâne nimic; a se epuiza; a se consuma. /Din istov
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

istoví vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. istovésc, imperf. 3 sg. istoveá; conj. prez. 3 sg. şi pl. istoveáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

istovíre s. f., g.-d. art. istovírii; pl. istovíri
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
ISTOVÍ vb. 1. v. extenua. 2. a deşela, a speti, (Munt. şi Transilv.) a dăula, (fig.) a deznoda. (A ~ un cal.)
(Dicţionar de sinonime)

ISTOVÍ vb. v. isprăvi, încheia, sfârşi, termina.
(Dicţionar de sinonime)

ISTOVÍRE s. 1. v. extenuare. 2. deşelare, spetire, (Munt. şi Transilv.) dăulare. (~ unui cal.)
(Dicţionar de sinonime)

ISTOVÍRE s. v. isprăvire, isprăvit, încheiere, sfârşire, sfârşit, terminare, terminat.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: is ist isto istov istovi

Cuvinte se termină cu literele: re ire vire ovire tovire