italioți

ITALIÓŢI s.m. pl. Populaţii de limbă indo-europeană care au locuit în antichitate în centrul Italiei. [Pr.: -li-oţi] – Din fr. Italiotes.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

ITALIÓŢI m. pl. Termen folosit pentru a denumi populaţia de limbă indo-europeană (latini, samniţi etc.), care au locuit în antichitate în Italia centrală. /<fr. Italiotes
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

italiót (-li-ot) s. m., pl. italióţi
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)

italióţi s. m. pl. (sil. -li-oţi)
(Dicţionar ortografic al limbii române)