iubeț

IUBÉŢ, -EÁŢĂ, iubeţi, -e, adj., s.m. şi f. (Pop.) (Persoană) care iubeşte mult, care este pătimaşă în dragoste. ♦ (Înv.) (Persoană) căreia îi place mult ceva, care este amatoare de... – Iubi + suf. -eţ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IUB//ÉŢ ~eáţă (~éţi, ~éţe) şi substantival Care iubeşte mult; pătimaş în dragoste. /a iubi + suf. ~eţ
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

iubéţ adj. m., s. m., pl. iubéţi; f. sg. iubeáţă, pl. iubéţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)