iveală
IVEÁLĂ s.f. (Rar) Ivire. ♢ Expr. A ieşi la iveală = a apărea, a se înfăţişa; a se descoperi. A scoate (sau a da) la iveală = a da pe faţă, a face cunoscut, evident; a face să fie văzut; a tipări. – Ivi + suf. -eală.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IVEÁLĂ f. : A ieşi la ~ a deveni cunoscut; a se descoperi. A scoate (sau a da) la ~ a face să devină cunoscut; a descoperi; a dezvălui. /a ivi + suf. ~eală
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
iveálă s. f., g.-d. art. ivélii
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
IVEÁLĂ f. : A ieşi la ~ a deveni cunoscut; a se descoperi. A scoate (sau a da) la ~ a face să devină cunoscut; a descoperi; a dezvălui. /a ivi + suf. ~eală
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)