IZOGEOTÉRMĂ s.f. Linie care uneşte pe o hartă meteorologică toate punctele terestre cu aceeaşi temperatură medie a solului; geoizotermă. [Pron. -ge-o-, var. isogeotermă s.f. / < fr. isogéotherme, cf. gr. isos – egal, lat. genus – gen].
(Dicţionar de neologisme)
IZOGEOTÉRM, -Ă I. adj. (despre puncte din interiorul Pământului) cu aceeaşi temperatură. II. s. f. linie care uneşte punctele terestre cu aceeaşi temperatură medie a solului; geoizotermă. (< fr. isogéotherme)
(Marele dicţionar de neologisme)
izogeotérmă adj. f., s. f. (sil. -ge-o-), g.-d. art. izogeotérmei; pl. izogeotérme
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
IZOGEOTÉRM, -Ă I. adj. (despre puncte din interiorul Pământului) cu aceeaşi temperatură. II. s. f. linie care uneşte punctele terestre cu aceeaşi temperatură medie a solului; geoizotermă. (< fr. isogéotherme)
(Marele dicţionar de neologisme)
(Dicţionar ortografic al limbii române)