izogon dex - definiţie, sinonime, conjugare

izogon

IZOGÓN, -Ă, izogoni, -e, adj. (Despre figuri geometrice) Care are (două) unghiuri egale. – Din fr. isogone.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

IZOGÓN ~ă (~i, ~e) şi substantival (de-spre figuri geometrice) Care are toate unghiurile egale. ♢ Curba ~ă curbă pe o hartă geometrică ce uneşte punctele cu aceeaşi valoare unghiulară. /<fr. isogone
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

IZOGÓN, -Ă adj. (Despre corpuri geometrice) Cu unghiuri egale. // s.f. izogonă – linie care trece prin punctele terestre de egală declinaţie magnetică. [Var. isogon, -ă adj., s.f. / < fr. isogone].
(Dicţionar de neologisme)

IZOGÓN, -Ă I. adj. cu muchii asemănătoare sau identice. ♢ (despre corpuri geometrice) cu unghiuri egale. II. s. f. linie care uneşte punctele terestre cu aceeaşi declinaţie magnetică. (< fr. isogone)
(Marele dicţionar de neologisme)

izogón adj. m., pl. izogóni; f. sg. izogónă, pl. izogóne
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: iz izo izog izogo

Cuvinte se termină cu literele: on gon ogon zogon